Câți bani publici a înghițit Catedrala? Am compilat 15 ani de alocări bugetare și am găsit o diferență mare față de cifrele BOR (Să fie lumină)

REPORTAJ printre credincioșii care au stat toată ziua la porțile Catedralei Naționale: „Cum s-au făcut invitațiile? Eu n-am știut să cer la preotul meu” / „Pentru suflet nu e prea scump” (HotNews) - Troița legionară din Călărași care-l trimite pe Eugen Sechila în fața judecătorilor. Acuzațiile aduse aghiotantului lui Călin Georgescu (Libertatea) - Radiografie în comerț: În România se construiesc de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare/ Lidl, Kaufland și Profi sunt cei mai puternici jucători. Compania de pe locul 4, Carrefour, pregătește vânzarea (Economedia)

REPORTAJ printre credincioșii care au stat toată ziua la porțile Catedralei Naționale: „Cum s-au făcut invitațiile? Eu n-am știut să cer la preotul meu” / „Pentru suflet nu e prea scump” (HotNews)

După mai bine de 15 ani de lucrări, Catedrala Națională a fost sfințită duminică, 26 octombrie 2025, într-o slujbă condusă de Patriarhul Daniel și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. Aproximativ 25.000 de oameni au au venit de dimineață să asiste de afară la slujba la care au participat, printre numeroși oficiali, și președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Majoritatea pelerinilor au stat pe stradă, în afara gardurilor, unde au urmărit ceremonia care a durat mai bine de cinci ore pe două ecrane mari. 

Intrarea s-a făcut doar pe bază de invitație tipărită, cu numele și eparhia trecute clar. Cei care o aveau doar pe telefon nu au putut intra. 

„Cum s-au făcut invitațiile? Că eu n-am știut să cer la preotul meu…”, spune, dezamăgită, o femeie rămasă în afara gardului.

Unii și-au adus scaune pliante, alții s-au așezat pe pături întinse pe iarbă sau direct pe asfalt. Din loc în loc, o maică vindea steaguri tricolore cu 9 lei și buchete mari de busuioc legate cu panglică, la 35 de lei.

Doamna Marcela Trișan, 69 de ani, pensionară, a făcut drumul din Cluj cu un grup organizat de biserica la care merge. 

Întrebată ce părere are despre costurile ridicate, de peste 270 de milioane de euro, femeia spune simplu: „Pentru suflet nu cred că e prea scump. Dacă oamenii reușesc să vină, să se reculeagă și să-și schimbe un pic percepția despre lume și să devenim mai buni, nu cred că e mult”.

Citiți reportajul pe pagina Hotnews.

Câți bani publici a înghițit Catedrala? (Să fie lumină)

Biserica Ortodoxă Română (BOR) ne-a spus aproape totul despre construcția Catedralei Mântuirii Neamului și despre detaliile monumentale care caracterizează proiectul.

Știm tot felul de date despre fundația clădirii, despre suprastructură, despre elementele de estetică de cult care au ornat imobilul atât la exterior, cât și la interior.

Știm ce înălțimi au crucile și icoanele, ce fel de învelitori au turlele, cât cântăresc cele 27 de uși de bronz ale catedralei, ce diametre au candelabrele ori câte tone de material au fost necesare pentru pictarea iconostasului. 

Un singur aspect e încă neelucidat după 15 ani de lucrări pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului: care sunt costurile detaliate ale întregului proiect și care e cu adevărat contribuția publică la edificarea complexului de cult.

Calculele Să fie lumină – realizate pe baza alocărilor dispuse de Guvern (prin Secretariatul de Stat pentru Culte), Primăria București și primăriile de sector din Capitală – arată că suma totală alocată de statul român în ultimii 15 ani depășește pragul de 315 milioane de euro (1,59 miliarde de lei).

În 2025, Biserica anunță că peste 10% din costuri au fost acoperite din fonduri proprii. 

Fiecare 9 lei din 10 cheltuiți de BOR pentru înălțarea Catedralei au venit de la statul român. Punând lângă alocările bugetare și valoarea terenului de 11 hectare oferit Patriarhiei, evaluat la 180 de milioane de euro conform Recorder, ne apropiem de o sumă neverosimilă: o jumătate de miliard de euro cadou de la stat.

Oraș bogat, oraș sărac. Cum risipesc unii bugetele locale și cum supraviețuiesc alții acolo unde primăriile nu adună nici bani de salarii (Europa Liberă)

Doar o treime din localitățile României își pot acoperi din veniturile proprii cheltuielile de personal.

La extrema cealaltă sunt localități care, deși au venituri proprii foarte mari, capătă și subvenții din bani publici, cele distribuite pe criterii politice.

Europa Liberă prezintă două situații concrete:

Primăria Voluntari, una foarte bogată, construiește o catedrală, are un post de televiziune și duce mii de oameni anual în pelerinaj la Iași. N-ar putea fără banii veniți suplimentar de la bugetul statului și fără dezvoltarea oferită de vecinătatea Bucureștiului. Primăria Brastavățu, din Olt, are nevoie de stat în altă măsură. Fără ajutor, nu poate plăti nici salariile funcționarilor esențiali.

Troița legionară din Călărași care-l trimite pe Eugen Sechila în fața judecătorilor. Acuzațiile aduse aghiotantului lui Călin Georgescu (Libertatea)

Timp de aproape patru ani, în centrul comunei Radovanu din județul Călărași, a existat o troiță care avea încorporat unul dintre cele mai puternice și negative simboluri legionare: „gardul de fier”.

Troița a fost realizată și instalată în 3 iulie 2021 de Eugen Sechila, un apropiat al lui Călin Georgescu, fost candidat la funcția de președinte al României. Crucea a fost îndepărtată în decembrie 2024, când imagini cu aceasta au ajuns în spațiul public și au fost documentate legături ale lui Georgescu și ale apropiaților acestuia cu evenimente, personaje și simboluri ce au reprezentat Mișcarea Legionară.  Pentru amplasarea troiței, Sechila va fi judecat sub acuzația de confecţionare, vânzare, răspândire şi deţinere în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Troița a fost amplasată în centrul comunei, la circa 100 de metri de sediile Primăriei Radovanu și Postului de Poliție, pe strada principală a localității. De asemenea, peste drum, în imediata apropiere funcționează o școală și o grădiniță, scrie Libertatea. 

Radiografie în comerț: În România se construiesc de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare/ Lidl, Kaufland și Profi sunt cei mai puternici jucători. Compania de pe locul 4, Carrefour, pregătește vânzarea (Economedia)

În România, se construiesc de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare moderne, arată o analiză realizată pe baza datelor platformei Victa a companiei de consultanță IBC Focus, care monitorizează șantiere la nivel național. În interval de un an, au fost monitorizate 71 de proiecte de supermarketuri în România și, tot în ultimele 12 luni, au fost identificate 20 de proiecte de piețe agroalimentare. Conform unei analize RisCo, sectorul supermarketurilor din țara noastră a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri totală de 149 miliarde lei, în creștere cu 4,35% față de anul precedent, iar profitul net cumulat a fost de 4,1 miliarde lei.

Continuarea, pe pagina Economedia.