CALCULE De unde adună voturi Anca Alexandrescu în cursa pentru Primăria Capitalei. Ce rezultate a avut în București mișcarea pe care o reprezintă (HotNews)
Revista presei românești
Mișcarea „suveranistă”, care leagă naționalismul, populismul și conspiraționismul, este principala forță din spatele dezinformării din România – concluzie a unui studiu european (G4Media) - De ce investește Germania în industria de Apărare românească (DW)
Partidul AUR a anunțat, luni seară, că o va susține pe Anca Alexandrescu în alegerile pentru Primăria București din 7 decembrie. Ea se alătură unui număr în creștere de candidați care intră în cursa pentru fotoliul de primar general, cei mai bine cotați în sondaje fiind Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluță (PSD) și Cătălin Drulă (USR).
Anca Alexandrescu, fostă prezentatoare la Realitatea TV, care l-a susținut pe Călin Georgescu, candidează independent pentru funcția de primar al Capitalei, post rămas vacant după alegerea lui Nicușor Dan la Președinție.
Dar din ce bazine electorale poate lua voturi candidata independentă Anca Alexandrescu?
HotNews a analizat voturile obținute în București de George Simion, candidatul AUR în alegerile prezidențiale din 2024 și 2025, dar și cele adunate de Călin Georgescu, pe care Anca Alexandrescu l-a sprijinit public în alegerile din 2024 și l-a avut des invitat în emisiunea moderată de ea la Realitatea Plus.
Călin Georgescu și George Simion au adunat împreună în București, pe 24 noiembrie, 223.671 de voturi, echivalentul a 24,51% din voturile valabil exprimate.
Cifrele din 2024 sunt similare cu cele obținute de George Simion singur în turul 1 al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025.
Mișcarea „suveranistă”, care leagă naționalismul, populismul și conspiraționismul, este principala forță din spatele dezinformării din România – concluzie a unui studiu european (G4Media)Ecosistemul media românesc a dezvoltat propriile rețele și canale alternative de știri care răspândesc narațiuni anti-UE, combinate cu știri apocaliptice, conspirații, narațiuni pro-Kremlin, conținut neofascist și mitologie dacică, se arată în cel mai nou studiu despre fenomenul dezinformării din România elaborat de disinfo.eu.
Deși România nu are o relație culturală, istorică sau economică puternică cu Rusia, românii nu vorbesc limba rusă și nu există posturi de radio sau televiziune rusești, dezinformarea rusă este eficientă, fiind camuflată de intermediari și mobilizând vechile legături comuniste. În plus, aceasta este răspândită de partide și mișcări politice, ONG-uri, grupuri de reflecție, personalități religioase, foști și actuali jurnaliști, influenceri și personalități din domeniul cultural sau academic, potrivit aceluiași studiu citat de G4Media.
Autoritățile române nu au reușit până în prezent să combată în mod eficient dezinformarea. Există unele planuri pe hârtie, de exemplu, Strategia națională pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării, dar punerea în aplicare a măsurilor este insuficientă. În ultimul an, unii politicieni, precum și ANCOM (autoritatea responsabilă pentru România) și CNA (agenția responsabilă pentru monitorizarea conținutului media audiovizual) au jucat un rol mai activ, dar unele inițiative au fost criticate pentru că erau confuze și exagerate, concluzionează raportul.
De ce investește Germania în industria de Apărare românească (DW)Analiză: Cu 400 de milioane de euro de la Rheinmetall și 120 de milioane de euro contribuție autohtonă se va construi de la zero în orașul Victoria o fabrică de pulberi pentru muniție. Ce înseamnă pentru România?
Investitorii se așteaptă ca Rheinmetall-Victoria SA să devină „cea mai modernă companie din lume în domeniul producerii de pulberi”, în vreme ce oficialii autohtoni sunt și mai optimiști și cred că țara „se va profila ca un jucător cu potențial” în industria apărării, potrivit premierului Ilie Bolojan. În plus, această investiție militară de jumătate de miliard de euro, în care e implicată Rheinmetall, cea mai mare companie militară germană și a cincea ca importanță din Europa, înseamnă, după definiția ministrului român al Economiei, Radu Miruță, „o etapă majoră” în punerea în aplicare a Planului de Acțiune România-Germania. Acest Plan care propune o cooperare bilaterală consolidată, semnat la Berlin de cele două părți în iulie 2025 presupune un dialog politico-diplomatic mai activ, susținerea reciprocă la nivelul UE, coordonarea dosarelor prioritare privind afacerile strategice, securitare și multilaterale. Planul de Acțiune România-Germania e o formulă de aprofundare a relațiilor bilaterale, fără ca acestea să fie transformate, însă, într-un parteneriat strategic. Chiar și așa investițiile germane în industria autohtonă sunt importante: Rheinmetall a preluat anul trecut 72% din acțiunile companiei de vehicule militare Automecanica Mediaș, unde va produce și transportoare blindate Lynx.
Cea mai mare și mai bogată țară din Europa Centrală, Germania, încearcă să investească în toată zona în industria de Apărare, cu gândul că Rusia nu va mai putea ajunge în această regiune integrată deja de un sfert de secol în structurile militare occidentale. Apărarea României și a statelor din jur ar putea avea nevoie de Germania și de Franța, în cazul în care Washingtonul continuă să-și retragă trupele de la Marea Neagră, scrie jurnalista Sabina Fati, corespodentă DW la București.