Turcia: limită de vârstă pentru accesul la rețelele de socializare

În Turcia, Ministerul Familiei și Serviciilor Sociale lucrează la un model local care ar restricționa utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub vârsta de 16 ani. Se așteaptă ca regulamentul să fie discutat în Marea Adunare Națională a Turciei în lunile următoare, transmite radio Deutsche Welle în limba turcă.

Ministrul familie din Turcia, Göktaş, a declarat că proiectul prevede un sistem care restricționează conturile de socializare pentru persoanele sub 16 ani, dar că mecanisme intermediare, cum ar fi verificarea vârstei și consimțământul părinților, sunt evaluate  înainte de a interzice complet accesul. Ministrul a adaugat că inițial a fost sugerată o limită de vârstă de 13 ani, dar guvernul a recomandat ca limita să fie sub 16 ani, urmând concluziile cercetărilor din domeniu. 

Conform datelor din octombrie 2024 ale Institutului Turc de Statistică (TÜİK), 66,1% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani utilizează rețelele de socializare. Această rată ajunge la 79% în grupa de vârstă 11-15 ani.

Multe țări din întreaga lume iau în considerare impunerea unor limite de vârstă pentru utilizarea rețelelor sociale de către copii, ca măsură de precauție împotriva potențialelor impacturi negative. Și Uniunea Europeană (UE) a făcut primul pas semnificativ în această direcție. La summitul UE care a avut loc la Bruxelles, șefii de stat și de guvern și-au exprimat sprijinul pentru impunerea unor limite de vârstă pe platformele de socializare precum TikTok și Instagram.

O mare parte a bulgarilor sunt victimele unei campanii de propagandă împotriva adoptării monedei euro

O mare parte a bulgarilor au devenit victime ale puternicului război hibrid purtat de ani de zile împotriva adoptării monedei euro în țară, relatează cotidianul Segà, citând un sondaj național realizat de agenția JTN. 

Daunele cauzate de propagandă sunt atât de grave, spun jurnaliștii de la sud de Dunăre, încât unul din patru cetățeni bulgari este convins că salariile și pensiile vor fi înjumătățite începând cu 1 ianuarie 2026. 

Propaganda îndelungată a partidului pro-moscovit Vazrajdane, care a cerut insistent chiar și un referendum împotriva adoptării monedei comune, a făcut ca aproape două treimi dintre bulgari să creadă că leva este o parte importantă a identității naționale. De fapt, leva nu a fost o monedă independentă de ani de zile deoarece Bulgaria se află încă din 1997 într-un Consiliu monetar în cadrul căruia leva este deja legată de euro la un curs fix.

Societatea din Bulgaria rămâne profund divizată – aproximativ 40% dintre cetățeni susțin introducerea monedei euro și tot atâția sunt împotriva acesteia. În același timp, majoritatea oamenilor apreciază beneficiile practice – călătorii mai ușoare, prețuri mai transparente, economii mai sigure etc. 

Cea mai mare îngrijorare este creșterea prețurilor care s-ar datora monedei euro. Analizele economice nu arată o astfel de legătură cauzală, ci dimpotrivă: conform statisticilor Eurostat, cea mai mare inflație se înregistrează în țări precum Ungaria, Polonia și România, care nu intenționează să adopte moneda euro în viitorul apropiat. 

Studiul din Bulgaria arată că:

- 82% dintre respondenți spun că comercianții majorează prețurile în mod nejustificat;

- 78% sunt îngrijorați de inflație;

- 74% își exprimă îngrijorarea că prețurile vor fi rotunjite în sus. 

Sondajul privind atitudinea bulgarilor cu privire la adoptarea monedei euro arată că cei cu nivel de educație mai scăzut sunt cei care se opun cel mai mult monedei comune.