”Începutul sfârșitului” pentru NATO: va sări Trump în apărarea Europei?

Două prestigioase publicații internaționale analizează consecințele incursiunilor dronelor rusești deasupra Poloniei și României. Acestea ridică întrebări asupra planurilor aliate de constituire a unul scut aerian pentru protecția flancului estic, cunoscut sub numele de ”Santinela Estică”. Însuși viitorul Alianței Nord-Atlantice este pus sub semnul întrebării, spun comentatorii.

Incursiunile observate pe 10 și 13 septembrie arată că scutul antiaerian al alianței transatlantice nu este infailibil și depinde încă prea mult de voința Statelor Unite. Este concluzia săptămânalului britanic The Economist, citat de Courrier International.

Donald Trump se îndepărtează de Europa și ar putea fi mai puțin înclinat să își desfășoare propriile sisteme de apărare aeriană pe continent și să echipeze interceptoare pentru o viitoare apărare eficientă în fața Rusiei.

Forțele aeriene europene dețin sute de avioane de luptă, multe dintre ele patrulând zilnic flancul estic. Dar sediile centrale care comandă aceste operațiuni aeriene sunt încă dependente de angajamentul și expertiza tehnică a SUA.

Pe 11 septembrie, Trump a minimalizat incursiunile rusești spunând că „Poate a fost o greșeală”.

Rămâne de văzut dacă Europa este pregătită să schimbe direcția, notează săptămânalul britanic.

Decizia Poloniei de a doborî ultima salvă de drone și de a susține că aceasta a fost lansată intenționat de către Rusia marchează o ruptură cu practicile anterioare.

Conform regulilor actuale NATO - operând în comun, nu la nivel național - nu poate doborî proiectile deasupra Belarusului sau Ucrainei. Acest lucru ar necesita un acord unanim din partea tuturor celor 32 de state membre, iar Ungaria și Slovacia ar fi cu siguranță împotriva acestui lucru, scrie The Economist.

Și putem adăuga că și președintele Nicușor Dan și-a exprimat rezervele în acest sens.

Într-un conflict de amploare, aceste reguli de angajament s-ar schimba cu siguranță. Deocamdată, însă, Europa rămâne în defensivă.

De partea sa, într-un articol din revista americană The Atlantic, Robert Kagan, cercetător senior la Institutul Brookings, vorbește despre momentul în care lumea va afla dacă Statele Unite își mențin angajamentul față de apărarea Europei. Ceea ce ar însemna începutul sfârșitului pentru NATO:

 

Donald Trump a fost, în cel mai bun caz, echivoc în ceea ce privește angajamentele de securitate ale Americii față de Europa.

Aliații au sperat să-l ademenească pe Trump, manipulându-l, apelând la vanitatea sa, numindu-l „Daddy”, acceptând tarifele sale punitive fără rezistență și, în general, acceptând o supunere umilitoare în speranța de a câștiga măcar timp.

Putin, pe de altă parte, are toate motivele să forțeze problema să ajungă la un punct culminant cât mai curând posibil. Singurul lucru surprinzător în legătură cu atacul său asupra Poloniei este că nu l-a făcut mai devreme.

Principalul obiectiv al lui Putin în acest moment este de a forța capitularea Ucrainei.

Dar Putin are în vedere și un premiu mai mare: prăbușirea alianței NATO.

Atacând în mod deschis Polonia, Putin a impus în prim-plan chestiunea angajamentului Americii în materie de securitate.

Dacă Trump nu face nimic ca răspuns la un atac rusesc asupra Poloniei, europenii vor trebui să înceteze să se mai păcălească și să accepte faptul că americanii nu sunt cu adevărat acolo pentru ei, scrie Robert Kagan în The Atlantic.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România