Cresc sau nu taxele sau impozitele

Discuția despre creșterea taxelor și impozitelor este, în acest moment, superfluă. Se manifestă deja interesul public referitor la deciziile privind taxele și impozitele, multă lume își exprimă o părere, dar deocamdată singurul politician la vârf care s-a pronunțat tranșant a fost Sorin Grindeanu care susține că anul viitor nu vor crește taxele sau impozitele. Evident, este o afirmație hazardată, pentru că situația finanțelor publice este atât de fragilă încât nimeni nu poate oferi garanții de acest fel.

Premierul Luca Niculescu și ministrul finanțelor au fost mai rezervați în ceea ce privește posibilitatea creșterii fiscalității. Răspunsurile mai vagi nu echivalează cu intenția de a crește taxe sau impozite.

De fapt, pentru niciun partid politic și pentru niciun politician nu este o bucurie să crească impozite sau taxe. Dar decizia, oricât de dureroasă ar fi, uneori nu poate fi evitată. De data aceasta, PSD a preluat guvernarea într-un moment în care finanțele publice sunt într-un dezechilibru accentuat.

PSD nu este obișnuit să guverneze în momente în care este nevoie să scadă deficitul bugetar. Partidul aflat acum la guvernare a arătat de-a lungul timpului că nu are apetit pentru reforme și administrează cu greu o reducere a deficitului bugetar. În general, pasiunea PSD este să arunce cu bani în populație și să crească deficitul, nu să îl scadă. De aceea, pentru actuala guvernare va fi complicat să reducă deficitul bugetar, așa după cum și-a asumat România în fața Comisiei Europene și a instituțiilor financiare internaționale.

Discuția despre creșterea taxelor și impozitelor a pornit pe un drum greșit. De ce? Pentru că se vorbește mult despre creșterea taxelor, dar nu aceasta este tema prioritară.

De fapt, analiza și discuția legată de taxe și impozite trebuie să plece de la cheltuielile bugetare, respectiv de la impactul pe care programele de sprijin social sau economic îl vor avea asupra cheltuielilor bugetare.

Dacă vom asista la creșterea pensiilor și salariilor bugetare, dacă instituțiile publice se vor expanda din nou prin angajarea de noi bugetari, dacă programul favorit al PSD, cel de finanțare locală va avea alocări mai mari, dacă vor apărea tot felul de așa-numite măsuri de susținere a economiei, atunci se va putea calcula mai exact cu cât cresc cheltuielile. Abia după ce se va vedea impactul asupra cheltuielilor se va putea trece la estimarea veniturilor bugetare.

Dacă se estimează o creștere substanțială a cheltuielilor, echilibrarea bugetului s-ar putea face chiar și printr-o creștere a taxelor și impozitelor.

De aceea, mesajul pe care l-a transmis recent ministrul finanțelor, care a spus că pentru a crește cheltuielile este nevoie de o sursă certă de venituri, este cât se poate de rațional. Crești cheltuielile publice doar dacă ai venituri certe.

De altfel, în acest moment, doar doi oameni pot fi atenți și pot avea responsabilitatea asupra menținerii echilibrului bugetar și anume premierul Luca Niculescu și ministrul finanțelor, Alexandru Nazare. Dacă ei nu vor reuși, România ar putea să se întoarcă la un traseu de creștere a deficitului bugetar ceea ce va presupune riscuri enorme, din care cel mai ridicat rămâne retrogradarea ratingului de țară la categoria junk.

Ne vom lămuri cu toate cifrele cu ocazia alcătuirii bugetului de stat pe anul 2027. Până atunci nu avem decât să urmărim intențiile programelor guvernamentale și să repetăm obsesiv întrebarea: există surse de venituri la buget pentru finanțarea cheltuielilor suplimentare? Dacă nu vom avea răspunsuri concrete nu ne rămâne decât să ne păstrăm suspiciunile că la un moment dat este posibil ca veniturile bugetului să fie salvate prin creșterea taxelor sau impozitelor.