Un deficit bugetar de vis. Va rezista?

Datele bugetare pe primele cinci luni ale anului arată mai mult decât promițător pentru cei care cred că este necesară reducerea deficitului bugetar.

În perioada ianuarie-mai 2026, deficitul bugetar este excepțional în contextul ultimilor ani: 1,75% față de 3,35% din PIB anul trecut și în termeni nominali o scădere de la 64 la 36 miliarde de lei. Nu mai este chiar o înjumătățire ca în primele patru luni ale anului, dar scăderea este mare.

Reducerea deficitului nu a venit de la sine. Ea se bazează, pe de o parte, pe creșterea veniturilor (mărirea TVA și o distribuire în avans a dividendelor) și, pe de altă parte, pe reducerea cheltuielilor.

Sunt câteva capitole de cheltuieli la care reducerile sunt vizibile: cele de personal au scăzut față de anul trecut cu aproape trei miliarde de lei, datorită reducerii sporurilor și înghețării salariilor; cheltuielile cu asistența socială, care reprezintă într-o proporție importantă plata pensiilor, s-au redus foarte puțin, cu 0,7%, dar important, în termenii consolidării fiscale, este că nu a avut loc o creștere a cheltuielilor la acest capitol bugetar.

O a treia zonă de reducere este cea a investițiilor care au scăzut în comparație cu anul trecut cu 31%. Este o evoluție care nu trebuie să ne înșele. De fapt, investițiile au crescut, pentru că, per total, se întâmplă ceea ce ne dorim de mulți ani și anume o reducere a alocărilor naționale pentru investiții publice și o creștere solidă a folosirii fondurilor europene. Mai exact, cheltuielile cu investițiile au fost în primele cinci luni ale anului de 44 miliarde de lei, față de 39 miliarde anul trecut. Din cele 44 de miliarde, 32 sunt din programe europene, nerambursabile sau împrumuturi.

Cifrele sunt, fără îndoială, bune. Dar, nu ar trebui să ne entuziasmăm prea tare. În primul rând, pentru că evoluțiile sunt totuși realizate într-un anumit context. Există un așa-numit efect de bază, în sensul că acum comparăm veniturile bugetare care vin după creșterea TVA sau a impozitului pe dividende cu veniturile din aceeași perioadă a anului trecut, atunci când nivelul fiscalității era mai redus decât astăzi.

În al doilea rând, trebuie să fim realiști și să privim din nou cifrele. În primele cinci luni ale anului, creșterea veniturilor bugetare a fost cu 9,2%. Suficient, ar spune cineva. Da, doar că dacă privim avansul veniturilor bugetare în primele patru luni ale anului (ianuarie-aprilie a.c.) vom constata că a fost cu 12% mai ridicat, ceea ce arată că există o încetinire creșterii veniturilor. Asemănător stau lucrurile și în ceea ce privește ritmul de scădere a cheltuielilor. În primele cinci luni ale anului, a fost o reducere a cheltuielilor cu 1,5% față de anul trecut, dar în perioada ianuarie-aprilie a.c. cheltuielile au scăzut cu 3,2%.

Deci, creșterea veniturilor încetinește, iar reducerea cheltuielilor bugetare este tot mai mică. Nu sunt cele mai bune semne, pentru că în mod tradițional greul bugetar abia acum începe, în sensul că plățile bugetare se aglomerează în partea a doua a anului, atunci când se fac alocări către administrațiile locale sau către firme.

În al treilea rând, este o problemă politică. Suntem în plină perioadă în care se încearcă o clarificare a unei formule funcționale la nivel de Parlament și de Guvern. Din acest punct de vedere, viitorul este incert. Declarațiile politicienilor încep să vorbească despre revenirea TVA la 19%, despre creșteri de pensii și salarii bugetare. În acest context, este greu de anticipat dacă rezultatele bune obținute până acum în materie de reducere a deficitului vor fi continuate sau, dimpotrivă, va urma o întoarcere la decizii care vor duce la creșterea deficitului bugetar.