România nu se luptă cu o criză economică reală, ci cu o criză zugrăvită pe TikTok. Ca să obţină share-uri, like-uri şi voturi, politicienii au creat imaginea unui dezastru (Ziarul Financiar)

Doru Marineanu: „Oamenii și-au pierdut încrederea în instituțiile statului”. De ce regulile trebuie să se aplice și privilegiaților (Video) (SpotMedia) - România: Ziua Armatei care mai așteaptă înzestrare (DW) - Unde pot duce atacurile cu drone din Marea Neagră. Un general român de Intelligence analizează riscurile (Adevărul)

România nu se luptă cu o criză economică reală, ci cu o criză zugrăvită pe TikTok. Ca să obţină share-uri, like-uri şi voturi, politicienii au creat imaginea unui dezastru. La polul opus, o recepţioneră de la un hotel din Târgu Mureş, care a lucrat zece ani la nemţi, s-a întors acasă pentru că acum este mai bine în ţară decât în Germania (Ziarul Financiar)

Dacă îi vezi pe TikTok, dacă îi citeşti ce scriu, dacă îi auzi ce predică - atât opoziţia, cât şi puterea -, România ar fi în flăcări, românii ar fi în stradă ca la Paris, pentru că am fi într-o criză economică, financiară, socială şi politică fără precedent.

Toată lumea se luptă în like-uri şi share-uri să scoată în evidenţă cât de prost este în România, cât de prost a fost guvernul Bolojan sau cât de prost va fi guvernul Luca Niculescu, ca să nu mai vorbim de primul an din mandatul lui Nicuşor Dan.

La polul opus, dacă mergi prin ţară – în ultima lună am fost la Oradea, Bistriţa, Craiova, Târgu Mureş şi Sibiu – nu este chiar deloc aşa, economia şi afacerile îşi desfăşoară activitatea în mod curent, românii sunt la muncă (şi asiaticii), unele companii au creşteri ale vânzărilor, altele au scăderi, tot ce are legătură cu consumul direct către populaţie şi scăderea puterii de cumpărare suferă (după un an de zile, august şi septembrie sunt primele luni pozitive), dar alte businessuri cresc, chiar fac investiţii şi noi angajări.

Drumurile României, începând de la cele prin comune până la autostrăzi, sunt pline de maşini de marfă, TIR-uri, pe calea ferată vezi continuu trenuri de marfă, toată lumea are ceva de făcut.

Câmpurile şi terenurile nu sunt în paragină, casele de la ţară arată de multe ori mai bine decât blocurile comuniste, ca să nu mai vorbim de maşinile mai vechi şi mai noi, majoritar străine, dar care par să nu fie afectate de creşterea preţului la benzină cu 30% din ultima perioadă.

Creşterea preţurilor la energie, inflaţia, dobânzile mari la lei şi acum chiar la euro, creşterea cursului valutar leu/euro, plata mai grea şi cu întârziere a facturilor, în primul rând de către stat, sunt o realitate cu care se confruntă toate companiile, toţi antreprenorii, dar nu este ceva imposibil de gestionat.

Doru Marineanu: „Oamenii și-au pierdut încrederea în instituțiile statului”. De ce regulile trebuie să se aplice și privilegiaților (Video) (SpotMedia)

Pierderea încrederii în instituțiile statului este una dintre marile vulnerabilități ale societății românești, consideră psihoterapeutul Vasile Doru Marineanu. Această neîncredere apare și apoi prinde teren când oamenii văd reguli aplicate diferit, schimbări greu de anticipat și nedreptăți care rămân nerezolvate. Iar refacerea încrederii nu este deloc un proces simplu sau rapid: e nevoie de consecvență, tratament echitabil și posibilitatea de a lucra împreună pentru a rezolva probleme comune.

Vasile Doru Marineanu, fost coordonator al Centrului Național Militar de Psihologie și Sănătate Comportamentală al MApN, explică legătura dintre funcționarea instituțiilor, nesiguranța oamenilor și vulnerabilitatea la manipulare.

Evaluarea sa despre situația din România este exprimată în nume personal și se bazează inclusiv pe experiența de profesor și pe cercetări la care a participat.

România: Ziua Armatei care mai așteaptă înzestrare (DW)

Incursiunile în spațiul aerian, fragmentele de drone căzute pe teritoriul României și atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră au adus apărarea din discursul strategic în viața cotidiană. Interceptările reușite trebuie consemnate, dar, la fel, și vulnerabilitățile pe care incidentele le scot la iveală. 

Potrivit Ministerului Apărării, anul acesta, până la 17 octombrie, au fost înregistrate 35 de pătrunderi neautorizate. Șase drone au fost doborâte. În aceeași zi, două F-16 românești au doborât două drone deasupra apelor teritoriale.

În august, fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, reproșa celor care au condus politic Armata înaintea sa că au tergiversat achizițiile, deși amenințările erau cunoscute. Luna aceasta, președintele Dan a anunțat că România a cerut aliaților europeni echipamente pe care să le folosească până la sosirea celor comandate prin SAFE. Noile sisteme de detectare și combatere a dronelor vor începe să ajungă din vara lui 2027, elicoptere și radare vor fi livrate etapizat până în 2030. Cel mai recent Consiliu Suprem de Apărare a Țării, desfășurat în această săptămână, a consfințit faptul că România nu dispune acum de arsenalul necesar răspunsului prompt la amenințările prezente.

Unde pot duce atacurile cu drone din Marea Neagră. Un general român de Intelligence analizează riscurile (Adevărul)

Incidentele repetate din Marea Neagră, navele comerciale lovite și dronele care au căzut pe teritoriul României au creat o stare de alertă maximă și aduc îngrijorare. În același timp, există temeri că marile puteri ar urmări înțelegeri de culise în detrimentul Europei de Est și a României, iar atacurile cu drone coroborate cu viitoarea trilaterală Trump - Putin - Xi Jinpig alimentează din plin teorii ale conspirației. Generalul de intellignce (r) Adriean Pârlog tranșează subiectul și explică limitele reale ale războiului hibrid dus de Moscova.

Rușii nu își permit să atace sau să provoace direct NATO. Hărțuiala va continua și va fi tot timpul probabil motivată oficial de acțiuni în oglindă la ceea ce face și Ucraina cu Federația Rusă.