Două mesaje puternice din Parlamentul European

Ultima sesiune de săptămâna trecută a Parlamentului European a prilejuit două momente cu importante semnificații politice: un premiu pentru jurnalism acordat unei investigații legate de migrație și un al doilea premiu, pentru libertate de conștiință, unei instituții care îi urmărește pe criminalii de război.

Mai întâi, Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism – o distincție în amintirea ziaristei malteze asasinată în 2017. Premiul din acest an a fost acordat unei investigații despre acordul privind migranții încheiat de Italia cu Albania.

Jurnaliștii Giacomo Zandonini și Maite Vermeulen au petrecut 18 luni investigând acordul pentru platforma De Correspondent.

Potrivit materialului, scopul acordului era interceptarea migranților care se îndreptau spre Italia și transferarea lor în Albania pentru prelucrarea cererilor de azil. Odată cererile respinse, migranții erau apoi deportați în țările de origine.

Multe țări ale Uniunii l-au considerat un „model inovator” pentru viitorul politicii europene privind migrația.

Dar jurnaliștii au arătat și cealaltă față a monedei.

Ei au urmărit mai multe piste financiare și au chestionat respectarea drepturilor omului și a normelor statului de drept în decursul operațiunilor.

Autorii investigației s-au lovit de obstacole semnificative pe tot parcursul muncii de documentare. În special, nu le-a fost permis accesul la centrele din Albania administrate de Italia, iar unele informații de bază (inclusiv numărul persoanelor reținute) au rămas secrete.

Potrivit investigației, cheltuielile aferente centrelor s-au făcut prin proceduri de urgență, evitându-se procedurile uzuale de achiziții publice, iar personalul a fost obligat să semneze acorduri de confidențialitate.

Investigația a scos în evidență preocupările legate de drepturile omului pe care le generează acest acord și implicațiile sale pentru principiile fundamentale ale statului de drept european.

În aceeași sesiune, Parlamentul European a acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire Curții Penale Internaționale (CPI) și funcționarilor săi.

Numit după fizicianul și disidentul sovietic Andrei Saharov, premiul este acordat unor persoane sau organizații care s-au distins în apărarea drepturilor omului, a libertății de exprimare, drepturilor minorităților, dreptului internațional, democrației și statului de drept.

Citeste siJudecătorii Curții Internaționale de la Haga amenințați de administrația Trump

CPI joacă un rol fundamental în a elimina impunitatea de care cred că pot beneficia criminalii de război și autorii infracțiunilor contra umanității. În 2023, CPI a emis  un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin.

Gestul Parlamentului European vine în contextul amenințărilor tot mai mari și al sancțiunilor impuse Curții și personalului ei începând din 2025, în special din partea SUA.

Curtea a fost supusă sancțiunilor administrației Trump în contextul investigațiilor acesteia vizând aliați ai Washingtonului, îndeosebi israelieni.

Cele două gesturi, premierea unei investigații legate de migrație și a CPI marchează puternicul angajament al marii majorități a membrilor Parlamentului European în direcția apărării drepturilor omului, a statului de drept și a dreptului internațional. Și aceasta, într-o perioadă în care aceste valori sunt tot mai amenințate.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România