Ce urmează pentru economie? Inflație în creștere, buget 2027 complicat

Recent, Banca Națională a României (BNR) a publicat minuta ședinței de politică monetară din luna octombrie a.c. Minuta este un document în care BNR explică argumentele economice și monetare pe care membrii Consiliului de administrație le-au avut în vedere atunci când au luat decizia privind păstrarea la același nivel a dobânzii-cheie.

Analiza BNR este interesantă într-un moment în care există multă incertitudine în ceea ce privește evoluția economiei românești și când evaluările și prognozele sunt destul de diferite.

Așadar, minuta băncii centrale constată scăderea substanțială a ratei inflației de la 8,3% în luna iunie a.c. la 6,2%, în august a.c. Prețurile produselor alimentare și nealimentare au avut în trimestrul al doilea al acestui an o dinamică descrescătoare (adică au crescut mai puțin), în timp ce tarifele serviciilor au continuat să urce atingând un nivel mai ridicat decât cel de la jumătatea anului 2025.

BNR precizează factorii care au contribuit la descreșterea, respectiv creșterea ratei inflației. În favoarea unei rate mai mici au fost efectele de bază asociate majorării TVA și a accizelor, într-o măsură redusă scăderea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și o cerere de consum mai mică. În sens contrar, al creșterii inflației, au acționat creșterea tarifelor polițelor RCA și tarifele din domeniul telecomunicațiilor. De asemenea, au existat și efecte indirecte ale scumpirii combustibililor.

Conducerea BNR a fost atentă la creșterea prețurilor de producție din industria bunurilor de consum, în luna august a.c., după scăderea din luna precedentă și, de asemenea, la cotele ridicate ale așteptărilor inflaționiste atât din partea firmelor, cât și a consumatorilor.

În trimestrul al doilea 2026, creșterea economică a stagnat după ce în precedentele trei luni a existat o scădere ușoară, cu 0,1%. De data aceasta, un rol în echilibrarea economiei l-au avut investițiile publice, care au crescut, în timp ce consumul gospodăriilor a continuat să scadă.

Deficitul comercial și cel de cont curent au reintrat într-o zonă de creștere, după ce în ultimele trei-patru trimestre se înregistrase o reducere a deficitelor. Devalorizarea raportului de schimb leu-euro a avut un efect negativ asupra exportului net.

Salariul mediu brut a revenit la creștere în luna iulie a.c., în special datorită majorării salariului minim, dar evoluția rămâne incertă din cauza politicii salariale din sectorul public (se așteaptă anul viitor elaborarea legii de salarizare unitară), dar și pentru că există în continuare decalaje între cererea și oferta de forță de muncă din anumite domenii, ceea ce poate să amplifice presiunile asupra creșterii salariilor în unele sectoare din mediul privat.

Evoluția creditului acordat sectorului privat a încetinit în luna august a.c., în timp ce pe segmentul populației a existat o revenire ușoară a creditării pe baza creșterilor înregistrate la creditul pentru consum în lei și în pofida scăderii ritmului creditării pentru locuințe, în moneda națională.

Analiza BNR arată că așteptările sunt ca rata inflației să crească din nou până la sfârșitul acestui an, ceea ce va duce la depășirea prognozei băncii centrale. Prognoza BNR era că în decembrie a.c. inflația va ajunge la 6,1%. Creșterea inflației este determinată de scumpirea carburanților și energiei și de creșterea cotațiilor unor materii prime, inclusiv agroalimentare, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, a secetei și devalorizării leului în raport de euro.

În fine, s-a mai remarcat incertitudinea din politica internă, în special referitoare la măsurile care vor trebui luate pentru a continua reducerea deficitului bugetar. Dincolo de decizia de a păstra neschimbată rata dobânzii de politică monetară, în analiza prezentată, BNR ia pulsul economiei acum și face prognoze pentru viitorul apropiat.